Cadrul fizico-geografic

Structura geologică     

Comuna Valcău de Jos este așezată la contactul celor două apofize nordice ale Munților Apuseni: Munții Meseș și Munții Plopiș. În piemontul Oșteana, pe versantul estic - al Munților Plopișului, în nord-vestul Măgurii Șimleului, au fost identificate depozite ce sunt legate de transgresiunea de la începutul Sarmatianului. În imediata apropiere a țărmului, peste rocile fundamentului s-au depus calcare lumoselice și oolitice, în timp ce la gurile râurilor și la o oarecare adâncime în larg se dezvoltă un facies detritic, mai puțin fosilifer, alcătuit din pietrișuri, nisipuri și marne. În partea sudică a Bazinului Șimleului (care cuprinde și arealul comunei Valcău de Jos ) se semnalează roci eruptive de tip Vlădeasa, care trec către nord, în depozite deltaice. Ele confirmă că și în Sarmatian râurile ce-și aveau izvoarele în partea nordică a Munților Apuseni aveau legătură cu zona depresionară situată la nord de aceștia.

Cea mai mare parte a rocilor sunt de vârstă poliocenă. Grosimea lor apreciabilă arată că la sfârșitul Terțiarului, blocurile ce alcătuiesc fundamentul erau antrenate într-o continuă, dar lentă scufundare.
Orizontul superior al Pontianului este alcătuit dintr-o alternanță de nisipuri și pietrișuri torențiale cu grosimi de peste 100 m, în timp ce către nordul bazinului Șimleu, depozitele sunt tot mai fine.

 

Relieful și alti factori legați de potențialul zonei

Teritoriul comunei Valcău de Jos dispune de diferite forme de relief, cum ar fi: câmpie, deal și zonă piemontană.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de Râul Barcău, care-și "culege" apele din Munții Plopișului, având obârșia într-o regiune carstică (ponorul Negrenilor) situată pe versantul sudvestic al acestora. Barcăul străbate satele: Preoteasa, Subcetate, Valcău de Sus, Valcău de Jos, după care, din satul Boghiș se îndreptă spre partea de V a județului Sălaj. Nivelul maxim înregistrat pe Barcău (la Nușfalău) a fost în mai 1970 de 505 cm, valoare aproape de două ori mai mare decât media nivelelor maxime înregistrate pe acest râu (267 cm).

Dealurile Bănișorului, situate între valea Barcăului în vest și a Crasnei în est, prezintă interfluvii prelungi, acoperite în partea lor superioară de petice de păduri, fiind despărțite de văi largi, cu lunci bine dezvoltate. Altitudinile maxime înregistrate trec în general de 350 m (384 m la est de Valcău de Jos, 376 m în Dealul Nou la NE de Boghiș și 309 m în Dealul Ciceiu Mare la NE de Nușfalău). Munții Plopișului, constituie o culme cristalină cu o largă desfășurare, astfel că în unele porțiuni ei depășesc lățimea de 15 km. Deși, sunt străbătuți de o rețea hidrografică destul de densă, Munții Plopișului prezintă suprafețe relativ plane și întinse de unde și denumirea de Munții Șes. Interfluviul principal prezintă înălțimi ce se mențin la 600 - 700 m, cu excepția bazinului Văii Mici unde altitudinile coboară sub această valoare, ajungând la 300 - 400 m.
Către zona depresionară a Șimleului se constată o diminuare a altitudinilor până la 400-500 m în bazinul Barcăului din sectorul Tusa - Preoteasa. Înălțimile depășesc 800 m în bazinul superior al Barcăului: 800 m în Vârful Ponorul, 882 m în Merișorul și 777 m în vârful Oșoiu, din bazinul văii Iazului. Piemontul Oșteana constituie zona de legătură dintre Munții Plopișului și cei ai Meseșului. Ca aspect regiunea se prezintă destul de uniformă, fără prea mari denivelări. De aici își au izvoarele Valea Steii (afluent al Barcăului) și Valea Secătura (afluent al Crasnei). Pădurile reprezintă un procent destul de mare din suprafața comunei Valcău de Jos.


Clima
Comuna Valcău de Jos se situează în partea de N-V a țării noaste, ceea ce face ca ea să se găsească sub influența maselor de aer oceanice, care determină un climat de tip continental moderat.
Temperatura medie anuală este de 8,5 °C, valoare înregistrată la stația meteorologică Nușfalău, care se consideră a fi valabilă și pentru Valcău de Jos, deoarece această stație este amplasată la o distanță de 9 km. Temperaturile medii lunare sunt caracteristice zonelor temperat - continentale, caracterizate prin: temperaturi scăzute (sub 10°C) în sezonul rece, creșteri accentuate în timpul primăverii, valori medii lunare ridicate în sezonul cald, urmate de o scădere bruscă a temperaturilor medii lunare în timpul toamnei.
Pătrunderea aerului rece și influențele locale fac ca temperatura să fie scăzută pe tot parcursul sezonului rece, valoarea medie a lunii ianuarie fiind de - 3°C. Iarna au loc încalziri temporare datorită pătrunderii aerului cald dinspre S -V continentului, ceea ce duce la creșteri pronunțate ale temperaturii. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare sunt înregistrate în lunile iunie, iulie și august, datorate radiației solare mai intense decât în lunile precedente. Luna cu valorile termice cele mai ridicate este în iulie de 18°C (media multianuală).
Valorile cele mari ale umidității relative sunt înregistrate în sezonul rece, iar cele mai mici în sezonul cald. Influențele vestice, mai pronunțate la sfârșitul toamnei, duc la o creștere a saturației aerului în vapori de apă. Valoarea maximă a nebulozității medii lunare s-a înregistrat în lunile ianuarie și decembrie (7), iar valoarea minimă s-a înregistrat în cursul lunii august (4,5 - 5). Durata de strălucire a soarelui în Valcău se cifrează anual la 80 - 90 zile senine.
Media anuală a precipitațiilor în arealul Valcăului este de 740,4 mm. Luna cu cea mai mare cantitate medie multianuală de precipitații este iunie (120 mm). Luna cu cea mai mică cantitate multianuală de precipitații este martie (28 mm).
Iarna, predomină precipitațiile de natură frontală, cele locale fiind foarte reduse, ca urmare a faptului că din norii stratiformi dezvoltați în cadrul inversiunilor de temperatură nu cad decât ninsori sau burnițe slabe.
Primăvara, intensificarea convecției termice și a activității ciclonale este însoțită de precipitații mai bogate decât iarna.
Vara este anotimpul cu cele mai abundente precipitații, iar la începutul toamnei se constată scăderea pronunțată a acestora.
Albedoul ridicat al stratului de zăpadă are repercusiuni asupra aerului, ducând la răcirea lui.
La Valcău prima ninsoare este semnalată în a doua jumătate a lunii octombrie, iar stratul de zăpadă se formează de obicei în luna decembrie. Numărul zilelor cu ninsoare variază între 20 - 25 pe an. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă variază între 60 - 80 pe an. Grosimea stratului de zăpadă este în general mică, (15 - 20 cm) dar poate atinge și 30 - 40 cm.
Din prelucrarea datelor de observație de la stația meteorologică de la Nușfalău se constată că în arealul comunei Valcău de Jos frecvența anuală cea mai mare o prezintă vânturile dinspre S - E. Furtuni foarte puternice nu se semnalează pe teritoriul comunei, aceasta fiind adăpostită de culmile Plopiș și Meseș. 
Comuna Valcău de Jos se află într-o zonă temperat - continentală - moderată, caracterizată prin temperaturi medii anuale de 8,5°C, ierni blânde și veri nu prea călduroase, precipitații relativ bogate, toate acestea pe fondul condițiilor locale de relief care impun și unele mici diferențe microclimatice.

 

Hidrografia
Este reprezentată de râul Barcău care-și culege apele din Munții Plopișului, având la Tusa la Izbuc un loc de pornire.
Lunca Barcăului se dezvoltă începând de la Subcetate, în amonte de această localitate. Lunca este reprezentată de pe câțiva zeci de metri de o parte și de alta a râului Barcău. Barcăul străbate satele: Preoteasa, Subcetate, Valcău de Sus și Valcău de Jos, sate aparținătoare comunei Valcău de Jos după care se îndreaptă spre partea de vest a județului Sălaj.

 

Riscuri naturale
Teritoriul comunei Valcău de Jos este străbătut de cursul Râului Barcău, care aparține bazinului hidrografic al Crișurilor, reprezentând afluentul cel mai nordic și ai cărui afluenți sunt: Valea Iazului, Valea Mare și Valea Hălmașdului. În caz de inundații, pot fi afectate un număr de 5 locuințe în satul Preoteasa și 10 locuințe în Sub Cetate.

Înapoi